Plante medicinale

Compozitie chimica: uleiul volatil din frunze are
juglona sau 5-hidoxi-naftochinona, acesta este purtatorul efectelor insecticide ale frunzelor, cunoscut empiric, precum si al unor marcante proprietati mitodepresive din care cauza este util în tratarea tumorilor (frunzele), taninuri, cantittati mici de ulei volatil, un principiu amar-juglandina- si o oxinaftochinona- juglona, etc.
Cojile-iuglona, taninuri,ulei volatil, clorofile, amidon, pectine, acizi organici aminati liberi, substante minerale. Nu contine iod. Iuglona coloreaza pielea. Sâmburii- acizi grasi din care peste 50% acid linoleic, proteine, vitaminele: A, B1, B2, B6, C, E, F, flavonoide, tirozina, un principiu amar, ulei volatil, lipide, acid galic, acid elagic, inozitol, iuglona, hidroiuglona, substante extractive, magneziu, potasiu, hidrati de carbon, calciu, cupru, zinc, fluor, etc.
În traditia populara: frunzele, coaja fructelor contin o substanta care se folosea la vopsitul lemnului, al lâni, parului precum si prepararea unui bait pentru mobile. Se foloseau pentru vopsit în negru, cafeniu, galben si rosu cu alte plante. Se foloseau de asemenea frunzele pentru dureri reumatice uneori amestecate cu alte plante. În satele din jurul Careilor, se fierbeau cu vrejuri de patlagele si flori de fân sau urzici. Radacinile sau ametii se puneau în petrol si se plamadeau 3 saptamâni în gunoi de grajd, apoi se faceau frectii contra durerilor reumatice, sau se luau nucile crude, plamadite cu zahar. În tinutul Beiusului, contra reumatismului se faceau spalaturi cu decoctul frunzelor dupa ce le lasau sa se plamadeasca 2 zile; sau bai din frunze de nuc si ramuri de rosii, fierte separat si apoi amestecate, sau se tineau picioarele între frunze verzi. Scaldatoarea din frunze verzi este foarte mult folosita la copii scrofulosi cu gâlme. În unele parti contra râiei se luau frunze de nuc, de brad, de coada soricelului si pucioasa. Frunze fierte în lapte contra durerilor de stomac. Frunze fierte calde se punea pe dureri de pântece la femei sau se înfasura pântecele pentru a usura durerile de nastere. Cu decoct se faceau spalaturi contra afectiunilor uterine sau femeiesti. La dureri de masele se fierbea coaja de nuci si se tinea zeama în gura, sau se tineau smicele de nuc, se curatau de coaja neagra de dinafara, se lua coaja verde, se punea într-o ulcica noua, se turna peste ea otet din vin si se punea o bucata de piatra acra si un cocean de porumb, se turna peste ea otet din vin . Se astupa cu aluat si se punea la fiert, pâna scadeau 2 parti, iar zeama racorita se tinea în gura, în partea unde maseaua durea. Abureli de frunze contra racelii. Contra galbinarii bolnavul strângea crengi de la 9 nuci, le ardea, iar cu cenusa facea o lesie, în care se scalda odata sau de mai multe ori; daca vroia sa grabeasca însanatosirea, bea din aceasta lesie. Cu mustul cojilor verzi se ungea la pecingine. Coaja de nuca verde coapta în cuptor se da în tuica câte un paharel. Se spala pe cap cu decoct. Sâmburii de nuca, pisati si amestecati cu faina si smântâna, se puneau pe rani, pentru scosul copturilor. Pisati si amestecati cu undelemn se puneau contra bubelor dulci. Când ere pericol de a pierde sarcina, cautau miez de nuca si samânta de castravete, le pisau si le beau în rachiu, în vin sau chiar în apa. Când cineva nu auzea cu o ureche sau cu amândoua, punea în urechi câte o picatura caldicica de ulei de nuca, amestecat cu unt de migdale. Miezul se dadea pisat copiilor sa-l manânce pentru dureri de intestine. Pentru dureri de stomac se lua, local ceaiul din coji lemnoase. Ceaiul din sâmburi de nuca era folosit pentru durerile de ficat. In afectiunile osoase se amesteca miezul în gura si cu acesta se ungea osul.
Actiune farmaceutica: frunzele si pericarpul- astringent, antitoxic, astringent, antimicotic, antisudoripar, antidiareic, antiseptic gastro-intestinal, dezinfectant renal, antiinflamator, antigalactogog, antiexematos, antireumatismal, bacteriostatic, dezinfectant urinar, calmant, cicatrizant, emolient, hemostatic, usor hipotensiva, antiexematoasa, hipoglicemiant, depurativ, etc.
Semintele: utile în afectiunile grave-cancer, etc fiindca ajuta la refacerea imunitatii organismului, proteinele cu acizi aminati esentiali-metionina, cistina, lisina, concentratia mare de oligoelemente le face indispensabile în cazurile de convalescenta sau atunci când se doreste sa se vindece de o afectiune mai grava. Vitaminele în cantitate mare în special A, B, E, le face indispensabile în refacerea organismului dupa o serie de afectiuni. Fibrele sunt de asemenea utile, atât cele solubile cât si cele insolubile, mai ales în afectiunile cardiovasculare, în special datorita acizilor grasi si a magneziului, de asemenea în tratarea afectiunilor neurologice. Frunzele intra în compozitia ceaiurilor: dietetic si antidiareic.
Sunt indicate în urmatoarele afectiuni: abcese, accidente vasculare, acnee, afectiuni alergice, afectiunile inimii, alopecie, afectiuni digestive catarale, afte ulcerate, ameteli, amigdalita, angina, anemie, arsuri, astenie, ateroscleroza, boli de piele, boli de oase, boli reumatice, cancer, colici abdominale, constipatie, dermatoze, dereglari glandulare, diabet, diaree, dispepsii, dureri de cap, dureri de ficat, dureri reumatice, eczeme zemuinde, enterocolite, enurezis nocturn, flegmoane, furuncule, gripa, guta, hemoragii, hiperhidroza palmo-plantara, hipertensiune, hipertiroidie, impetigo, impotenta, imunitate scazuta, infectii strepto si stafilococice, infectii cutanate, inflamatii, intoxicatii în special cu mercur, iritatii solare, si psihica, pecingine, plagi atone, prurit, psoriazis, rahitism, rani, reumatism, scrofuloza, spasme musculare, sterilitate, teniaza, toxiinfectii, transpiratii excesive, tuberculoza, ulcer varicos, viermi intestinali.
Preparare:
-Infuzie dintr-o lingurita de frunze maruntite puse în 250 ml apa clocotita, dupa care se va acoperi pentru 10 minute. Se va strecura. Se pot consuma 2 cani pe zi. Extern cu acest cei se poate spala pe cap sau leziunile diverse, sau chiar pentru calmarea durerilor, ajuta si la alopecie extern, sau în cazul transpiratiilor excesive.
-Infuzie din cantitate dubla de plante (frunze) se poate folosi extern în afectiunile de mai sus.
-Coaja de nuca verde o jumatate de lingurita se pune la 250 ml de apa, se va fierbe apoi timp de 5 minute dupa care se va putea consuma intern câte o lingurala 2 ore, iar extern se va putea folosi la afectiunile cutanate sau pentru colorarea parului sau în cazul matretii când se va folosi cu putin suc de lamâie.
-Seminte de nuci se consuma în fiecare zi de 3 ori câte 250 g în cazurile în care se doreste suplimentarea cu minerale sau în cazurile oboselii dupa eforturi mari, anemii sau când se doreste sa se îngrase.
-Ceai din 20 g miez de nuca pus în 250 ml apa. Se va fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3-4 cani pe zi în cazul durerilor.
-Tinctura din pericarpul nucilor. Se va lua 50 g de pericarp de nuca verde care se va pune în 250 ml alcool alimentar de 70 . Se va tine timp de 15 zile la temperatura camerei agitând des. Se va strecura dupa 15 zile si se va putea pune în sticlute de capacitate mai mica. Se va lua intern în afectiunile de mai sus (interne) câte 5 picaturi de 3 ori pe zi diluate în putina apa. Este util în afectiunile interne ca : boli ficat, endocrine, cardiace, etc.
-Ulei de nuca- se va lua dimineata pe stomacul gol câte o lingura în cazurile în care se doreste eliminarea viermilor intestinali sau în diferite dispepsii. Pe par se poate pune frectionând, ceea ce ajuta la refacerea parului.
-Miez de nuca pisat se aplica cald pe furuncule, pentru grabirea maturarii.
-Cataplasme cu frunte de nuc se pun extern în cazul afectiunilor cu tumori sau adenoame. Se schimba de 2 ori pe zi si se mentin umede.
-În cosmetica se foloseste foarte mult atât frunza cât si nucile seminte, uleiul de nuci sau chiar pericarpul din care se poate face o vopsea de par foarte persistenta.
-Frunze sub forma de tinctura cu alcool alimentar se va lua câte 30-50 picaturi de 2-3 ori pe zi. Util la diabet.
-Ulei pentru frectionarea corpului la copii rahitici, anemici si în dermatoze.