CAUTARE

Dupa afectiune

PRODUSE
CATEGORII

Plante medicinale

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

MACESUL.

Denumiri populare: cacadâr, calcadarin, ciucuri de maracina, cocosder, glogheje, laba mâtei, maracina, maracinele cioarei, maracinele cotofenei, masies, rasura, rug de maces, rug salbatic, rugul vacii, ruja, scoabe, scochin, scorus nemtesc, sipica, maies, trandafir, trandafir de câmp, trandafir salbatec, tufa de rug, zgarghiu.
În traditia populara: coaja de maces se folosea în amestec cu coaja de perj, sovârf si cimbrisor, la vopsit în rosu. Ceaiul din macese uscate se lua contra tusei, raguselii si naduselii.
Contra naduselii, unii amestecau macesele cu dumbrovnic, menta pisata si flori de paducel, le fierbeau la un loc si zeama lor se lua dimineata pe nemâncate. Se dadea copiilor când aveau colici. În unele zone fructele se dadeau copiilor fierte în apa, în durerile de pântece. În Salciua (muntii Apuseni), macesele uscate se amestecau cu tulpini florifere de zmeur, pentru ceai de durere de inima. In muntii Apuseni la Maguri se fierbeau cu sânziene si se luau contra diareei. La Clopotiva, smocurile de macese se plamadeau în apa, ca leac pentru oprirea udului. La dureri de rinichi se lua ceai din frunze si fructe.
Se mai lua pentru crize la ficat, oprirea hemoragiilor uterine, bataturi, dureri de urechi. Lemnul se taia marunt, se punea sa fiarba bine în apa, iar dupa ce s-a fiert, se toarna într-o covatica în care îti bagau picioarele cei care aveau bataturi.
Compozitie chimica: vitaminele: A, B1, B2, E, P, PP, K, acid citric, malic, flavonoide, beta caroten, zaharuri, lecitina, pectina, taninuri, ulei gras volatil, lecitine, saruri minerale de calciu, fier, magneziu, etc.
Actiune farmacologica: se folosesc fructele în special dar si florile si frunzele.
Este: vitaminizant de exceptie, astringent din cauza taninului, la fel antidiareic, colagog, coleretic, antilitiazic, antiinflamator intestinal, elimina toxinele din corp, reface capilarele, scade permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare, ajuta la functionarea glandelor endocrine, stimuleaza activitatea biliara, vermicid, dilata arterele, reface circulatia pâna la nivelul creierului .Ajuta în cazul în care se da interferon, ca acesta sa aiba o actiune mai puternica.
Datorita continutului ridicat în vitamina C si acid dehidroascorbic, fructele au actiune importanta în procesele de oxido-reducere si respiratorii celulare;datorita flavonoidelor scad permeabilitatea si fragilitatea capilarelor normalizând circulatia sangvina. Mai au si actiune diuretica.
Se poate folosi în urmatoarele afectiuni: afectiuni hepatice, afectiuni vasculare mai ales capilare, alergie, anemie, arsuri, astenie, ascarizi, avitaminoze, boli renale, cardiopatie ischemica, cistita, constipatie, diaree, eczeme, enterocolite, erizipel, febra, fragilitate capilara, hipermenoree, inflamatiile cailor urinare, lipsa poftei de mâncare, litiaza urica si biliara, micoza bucala, migrena, normalizarea circulatiei sangvine, oxiuri, plagi, rani, rezistenta la frig scazuta, rino-sinuzite, ulceratiile pielii inclusiv cel varicos, viermi intestinali.
Preparare:
-Se va face pulbere fara sâmburi din macese uscate cu râsnita de cafea si se va lua un vârf de cutit care se va tine sub limba câteva minute dupa care se va înghitii cu putina apa.
-Macerat- 2 lingurite de fructe se vor tine în apa(250 ml) de seara pâna dimineata. Se strecoara apoi se va pune miere si se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.
-Decoct din 2 lingurite de fructe maruntite la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 10 minute dupa care se va strecura si se poate îndulci cu miere daca nu aveti diabet. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
-Marmelada din fructe se poate consuma cât de multa fara sa produca nici un fenomen neplacut.
-Vin din fructe zdrobite un Kg. Peste care se va pune 1,5 Kg de zahar putina drojdie si 5 litri de apa. Se va lasa la fermentare. Se poate adauga la aceasta cantitate si 2 lamâi cu coaja cu tot taiate felii. In timpul fermentarii ar fi foarte bine sa se puna un furtun de fermentare într-un vas cu apa pentru a nu intra aerul în balonul în care se face vinul. Dupa circa 20 de zile (depinde de temperatura la care se tine) nu mai fermenteaza si se va vedea ca în borcan nu se mai formeaza bule de fermentatie. Se va trage de pe drojdie si se pune în sticle cu dop. Se poate lua câte 50 ml de trei ori pe zi în toate afectiunile de mai sus. Pentru a fi mai eficient se va putea folosi si paducelul în combinatie.
• Singurul producator de Graviola aprobat de Institutul de Bioresurse Alimentare
• Suport immunitar puternic
• Sprijin in chimioterapie
• Amelioreaza starea de spirit