CAUTARE

Dupa afectiune

PRODUSE
CATEGORII

Plante medicinale

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

IENUPARUL

Se pot folosi: fructele, frunzele, ramurile cu frunze, lemnul, scoarta a 2-a si cenusa lemnului. Denumiri populare: anaperi, archis, boabe de brad, bradisor, bradul ciumei, brazi pitici, butimoaca, ceatina, feniar, ghimpar, globurau, gotsurau, helimoaca, ialovat, ienuper, inibahar, jinept, jip mic, jneapan, molete, sinap, solovat, turtel.
Tratamente populare: frunza se punea pe jar si se afuma cu ea contra guturaiului. În tara Oltului se folosea la
bai pentru reumatism.
Ceaiul din frunze se lua contra racelilor si la vatamaturi. Se faceau bai cu cetina si fructe, împotriva bolilor de sânge. A fost una din plantele reputate în popor contra dropicei si ca diuretic.
Boabele de ienupar, radacina de patrunjel si radacina de urzica în parti egale, se fierbea cu apa pâna scadea la jumatate, se strecura si se bea de mai multe ori pe zi, câte o ceasca sau se facea un decoct tare de boabe, se amesteca cu jumatate de lapte si se bea.
Cu alifie de ienupar se frecau usor partile umflate de ascita, pe pântece, pe picioare.
Ceaiul de jneapan, amestecat cu coada calului, matase de porumb si cozi de cirese, se folosea pentru curatirea pietrelor la rinichi. Se lua parti egale si se fierbeau, apoi se amestecau cu o cantitate egala de miere din care se luau 3 lingurite pe zi, înaintea meselor principale. Cu boabele se mai afuma în casa, în credinta ca alunga bolile molipsitoare.
Compozitie chimica: se folosesc fructele mature (Fructus Juniperi sau Baccae Juniperi) recoltate începând cu luna octombrie, uleiuri volatile cu mircen, betapinen, dipenten, iuniperina, iunen, iunenol, cadinen, acizii: formic, fumaric, ascorbic, acetic, malic, oxalic, grasimi, pectina, proteine, zahar invertit (glucoza, zaharoza), rezine, substante amare ienuperina, saruri de potasiu si calciu.
Actiune farmaceutica: În special datorita continutului în uleiuri volatile are actiune diuretica, antiseptica,
carminativa, analgetica, cicatrizanta, sudorific, stomahic, bronho-dilatator, antitusiva si antispastica bronsica.
Întareste radacina parului. În cantitati mari irita caile urinare si provoaca hematurii. Intra în compozitia ceaiului antireumatic.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, afte, alopecie (întareste radacina parului si combate caderea lui), angine, ascita, boli renale, boli reumatice, bronsite acute si cronice, cancer, diabet (scade zaharul din sânge si ajuta la diureza), diaree, dispepsii (activeaza eliminarea bilei si accelerarea eliminarii sucului gastric, eruptii cutanate, hidropizie, hepatita cronica, leucoree, leziuni vegetante (În special cenusa de crengi), psoriazis, stimularea circulatiei periferice, ulceratii canceroase, veruci. Cei cu afectiuni grave renale nu este indicat sa consume acest ceai sau planta deoarece poate produce iritarea renala sau chiar sa agraveze afectiunea.
Preparare: bace-
-Se zdrobesc boabele în gura si se înghit sub forma de cura, începând cu 4 bucati în prima zi, crescând treptat cu câte o boaba zilnic pâna se va ajunge la 15 boabe pe zi, dupa care se va scadea zilnic tot cu câte o boaba pâna se ajunge din nou la4 bucati cu care s-a început cura. Este una din curele cele mai eficiente pentru a curati organismul de toxine si de asemenea utila într-o serie de afectiuni.
-Infuzie din 2 lingurite de bace zdrobite, care se vor pune la
250 ml apa. Se vor fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se vor putea consuma 2 cani pe zi. În cazurile de anghina, afte sau când se va face gargara se poate face mai concentrata, la fel când se foloseste extern.
-Tinctura se va face din 50 g de bace macinate care se vor pune într-o sticla punându-se deasupra o cantitate de 250 ml de alcool de 70 . Se vor lasa timp de 15 zile agitând des sticluta, dupa care se va strecura. Se poate lua din aceasta tinctura 20 picaturi de 3 ori pe zi, diluata cu putina apa.
-Ulei din bace- se va folosi câteva picaturi intern 2,5-5 ml pe
zi luat intern ca depurativ sau tratament, sau se pun câteva picaturi în cada de baie, pentru a actiona extern la diferite afectiuni. Exista la orice magazin naturist.
Frunze sau ramuri:
-Decoct din frunze sau ramuri. Se va pune o mâna de frunze sau ramuri în 5 litri de apa, se fierbe timp de 15 minute dupa care se va strecura. Se pune în cada de baie si se va sta 30 minute, este foarte util în cazul ascitei, ulcere atone, vechi infectate. Se fac bai zilnic.
-Cataplasme cu planta (fiarta aplicata calda) asa cum este mai sus se aplica pe locurile cu edeme, într-o pânza care se aplica pe locul unde exista edem.
-Decoct din lemn. O mâna de ramuri se fierb timp de 30 minute, într-un litru de apa, dupa care se strecoara. Se poate folosi asa cum este la comprese pe rani care se vindeca greu sau la edeme sau se va face un sirop la care se mai adauga
500g zahar si se va fierbe. Se poate lua în afectiunile aparatului digestiv ca faringite, etc câte o lingurite la nevoie.