CAUTARE

Dupa afectiune

PRODUSE
CATEGORII

Plante medicinale

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

IARBA MARE SAU OMANUL.

Denumiri populare: alaut, bruscalau, holman, iara mare frumoasa, iarba neagra, lacrimile Elenei, ochiul boului, omag, smântânica, etc.
Este o planta de cultura.
În traditia populara: decoctul plantei se folosea contra durerilor de cap. Ceaiul din rizomi uscati se lua contra astmului. Fiarta în vin alb, se bea de oftica, câte un pahar dimineata si unul seara, la 3 sfârsituri de luna, “dupa ce piaca luna”. Se mai radea, se amesteca cu miere si se lua dimineata, la amiaz si seara, pe inima goala. Unii o radeau într-o ulcea cu miere, pe care o puneau la mijlocul aluatului unei pâini; dupa ce se cocea în cuptor, o luau ca leac în bolile de plamâni, în primul rând pentru tuberculoza. Tot pentru tuberculoza, radacina de iarba mare si tataneasa se radeau pe razatoare si se amestecau cu miere, luându-se în fiecare dimineata câte o lingurita.
Rizomul plamadit în rachiu se lua în boli de stomac si vatamatura. Pentru boala cea mare se afuma casa cu iarba mare, se fierbea radacina si se spala bolnavul, iar radacina fiarta se pisa si se punea cataplasma pe pântece. Pentru febra tifoida se faceau abureli cu flori de fân, iarba mare, foi de nuc si sare. Cu iarba mare se afumau mai demult de holera. Radacinile pisate, cu zeama de varza, se foloseau contra râiei.
În unele parti se facea cu ele o alifie, amestecându-se cu dohot. Planta se covasea cu samânta de cânepa, se bateau împreuna vreo jumatate de ceas si apoi se puneau la caldare vreo trei zile. Se spala râiosul cu apa calda, apoi se ungea cu aceasta covaseala. Când era ranit, se ungea cu o pana de gâsca.
Compozitie chimica: se folosesc partile subterane (Rhizoma cum radicibus Inulae)- radacina tuberizata si planta contine inulina, helenina, si alti polimeri ai levulozei, ulei volatil, alantolactone, substante fitoncide, fridelina, stigmasterina, acetat de damaradienil, ulei volatil, etc. Frunzele mai contin- alantopicrina, care este un principiu amar, vitamine, saruri minerale. Florile contin în mare parte helenina.
Florile contin în plus helenina.
Proprietati farmacologice: principala actiune a radacinii este principiul antibiotic, calmant al tusei si modificator al secretiilor bronhice, bacteriostatic, antiviral, antiinflamator, expectorant, excita vezica biliara, colagog, coleretic, antiseptic bronhic, diuretic, antihelmitic, sedativ usor, tonic, împiedeca caderea parului si ajuta la cresterea sa. Datorita actiunii ei diuretice, elimina toxinele din corp , influentând favorabil starile reumatice, manifestarile gutoase si eruptiile pielii urmate de mâncarimi.
Radacinile intra în componenta ceaiului antibronsitic.
Preparare:
-Ceai din radacina -2 lingurite de planta maruntita se vor pune în 250 ml apa care va fierbe timp de 10 minute dupa care se va strecura. Se pot folosi 2 astfel de ceaiuri pe zi.
-Se va pune 50 g de planta maruntita la 500 ml otet. Se va tine timp de 8 zile dupa care se strecoara. Se va utiliza la mâncarimile de piele.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiunile aparatului urinar, afectiuni hepatice, afectiuni respiratorii,
si extern cataplasme), dermatoze, dischinezie biliara cu hipotonie, dismenoree, eczeme, erizipel, eruptiile pielii inclusiv urticarie, guta, hemoroizi, intertrigo, leucoree, litiaza biliara si renala, nefrite, oboseala atât fizica cât si intelectuala, oligurie, oxiuraza, prurit cronic al adultului, rani purulente, reumatism, spondiloza traheita, tuse, ulcere varicoasa


• Singurul producator de Graviola aprobat de Institutul de Bioresurse Alimentare
• Suport immunitar puternic
• Sprijin in chimioterapie
• Amelioreaza starea de spirit