Plante medicinale

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

ANASON

Denumiri populare: anason stelat, badian
În traditia populara: se întrebuinta la prepararea unor bauturi alcoolice si ca aromatizant în industria farmaceutica si alimentara. Ceaiul din frunze sau decoctul din seminte se lua contra racelii si raguselii.
Cu seminte se faceau abureli contra durerilor de cap, iar cu frunzele crude, zdrobite în unt, cataplasme contra durerilor de urechi. Ceaiul sau decoctul se lua în bolile de stomac si de intestine.
Compozitie chimica: fructe- ulei volatil 1,2-3 % din care 15-20% ulei gras, 20% albuminoide si mucilagii. Uleiul volatil are 80-90% derivati fenolici, crezol, acid anisic, astragal, etc. Mai contine: anetol foarte mult (80-90%), aldehida anisica, lipide, substante minerale, protide, zaharuri, amidon.
Actiune farmaceutica: datorita uleiului volatil, stimulent al functiilor pancreatice si intestinale, aromatizant, antiseptic, carminativ, usureaza evacuarea gazelor intestinale si stomacale, expectorant, stimuleaza apetitul ajutând digestia, diuretic, antihelmitic, antispasmodic intestinal. Stimuleaza secretia salivara si sunt galactagog. Ajuta la digestie, calmeaza spasmele nervoase, favorizeaza circulatia si menstruatia dificila. Este un bun diuretic.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni intestinale, afectiuni respiratorii, afectiuni urinare (este si antibacterian), anorexie, artrita,Â balonari abdominale, bronsite, cefalee (în special praf sub limba), diabet, dispepsie, enterite (pentru efectul antibacterian), infectii intestinale, insomnie, insuficienta pancreatica si intestinala, litiaze de orice fel, parazitoze digestive, reumatism, tuse dureroasa uscata, viermi intestinali.
Contraindicatii: ulcer gastro-intestinal, colita. Nu se vor consuma semintele vechi deoarece pot deveni toxice.
Preparare: o lingurita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se va bea fractionat înaintea meselor principale